Ma intorceam acasa din Moldova,asteptam printre alti cativa oameni pe peron cand isi face aparitia un baiat de vreo 20-22 ani cu un copil mic in brate; nu stiu ce povestea oamenilor dar primea bani in schimb.Cand a ajuns in dreptul meu mi-a aratat copilul drept motivatie iar eu am ridicat din umeri.S-a indepartat in graba ,a ajuns langa un batran si am vazut cum batranul scotea din sacosa lui o paine mare feliata,frumos ambalata si i-o oferea tacticos baiatului,o oferea tinand-o cu ambele maini parca era o jertfa..., inclinandu-se putin si zambind;baiatul a insfacat-o si a sarit repede pe sine,pierzandu-se din raza mea vizuala.Fara sa gandesc prea mult,impresionata de gestul batranului cu palarie neagra si haina cam ponosita inchisa la culoare(afara erau 35 grade),am bagat mana in rucsac de unde am scos un croissant mic cu crema de caise si m-am indreptat incet spre el.M-am oprit in dreptul lui zambind si i-am intampinat privirea calda.I-am spus discret:-Am vazut cum ati oferit baiatului painea si as vrea sa va ofer si eu ceva dulce sa aveti pe tren.Imediat mi-a raspuns zambind:-Si eu am ceva sa va dau.Mi-a aratat sacosa ponosita si am vazut acolo o paine impletita si cateva pere.-Luati cate vreti,mi-a spus.Am luat doua,i-am multumit si eu, apoi m-am indepartat.M-am intors dupa ceva timp sa-l privesc,mancase cornul,se stergea la gura si tocmai baga ambalajul in sacosa.M-am urcat in tren cu o stare de bine,uitand putin de despartirea de prietenii mei moldoveni.Cand am ajuns acasa,seara si mi-am desfacut bagajele, am dat de cele doua pere,una se cam storcise dar le-am spalat si le-am mancat cu pofta.Erau un dar pretios.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu